Cartea din geanta

Iartă-mă că te-am iubit

Deși nu prea citesc autori români, cartea asta m-a atras încă de la început și constat că fiecare autor român merită o șansă.

Ea este tipa care își dorește să aibă un job stabil, să fie independenta și stăpână pe propria viață.

Se întâlnește cu el în clădirea in care avea interviu și au un schimb de replici foarte amuzante. Se dovedește că a fost acceptată la noul job și astfel începe povestea.

El este tipul de barbat șarmant, dar rece și in același timp interesant (mie nu mi-a placut deloc de el, mi s-a parut instabil de la primele pagini).

Ea se simte atrasa de el și când se trezesc în aceeași camera de hotel, fiind plecați in interes de serviciu, ajung sa facă sex, deși el e prea beat ca sa isi dea seama că ea era virgină iar ea este prea dezamăgită de faptul că el a tratat-o ca pe un obiect…

Isi da seama că se îndrăgostește de el și este de acord sa aiba doar o relație pur sexuala în speranța ca vor ajunge cândva să aibă o relație în adevăratul sens al cuvântului.

El este destul de direct cu ea și ii spune că nu își dorește o relație cu o femeie de genul ei (mârlan rău tipul, dar ăștia sunt la mare căutare 😔) și ba o caută, ba o respinge.

Intr-un final își da seama că nu va ajunge nicăieri și după ce ajunge să se îmbolnăvească din cauza depresiei prin care trecea, renunță la locul de muncă si încearcă sa isi refaca viața.

Nu prea poate, pentru că devine obsedată de el, crede că nu poate trăi fara el si are noroc cu Max (mi-a placut maxim de tipul ăsta) care este un prieten bun pentru ea, încă din copilărie, pe care îl considera un fel de frate.

Trece printr-o mulțime de stări atunci când începe terapia, învață sa se redescopere, să isi dea seama cine este ea de fapt și învață să trăiască altfel…iar de aici povestea devine si mai interesanta…

Mi-a plăcut cartea, mi-au plăcut dialogurile, am înțeles-o și nu prea, pentru ca mi s-a părut că totul a fost concentrat pe suferință. Mult prea multă, mai ales pentru un fraier.

Dar fiecare dintre noi a suferit din cauza unuia candva, nu?

Mi-a plăcut impletirea povestii cu psihologia, cu terapia, cunoasterea de sine si lungul proces al vindecarii.

5⭐

Cartea din geanta

Ultimul cantec – Nicholas Sparks

ultimul-cantecViata Veronicai „Ronnie” Miller, o tanara de 17 ani, este data peste cap atunci cand parintii ei divorteaza si tatal se muta de la New York la Wilmington, in Carolina de Nord. Trei ani mai tarziu, ea este la fel de furioasa si de instrainata de parinti, mai ales de tatal ei… pana cand mama hotaraste ca ar fi cel mai bine pentru toata lumea ca Ronnie sa-si petreaca o vara alaturi de tatal ei, un fost profesor si pianist, care duce o viata linistita in acel orasel de la malul marii.

Rebela si plina de resentimente, Ronnie respinge insa toate incercarile de apropiere ale parintelui si ameninta sa se intoarca la New York – asta pana cand il intalneste pe Will, cel mai popular tanar din oras si ultima persoana de care s-ar fi gandit ca va fi atrasa.

„Ultimul cantec” este o poveste de neuitat despre variatele fatete ale iubirii – prima iubire, iubirea dintre parinti si copii – care arata, asa cum numai romanele lui Sparks reusesc sa o faca, cum dragostea ne poate sfarama inima… dar reuseste si sa o vindece.


O carte care mi-a placut cu adevarat si mi-a starnit curiozitatea inca de la primele pagini. Mi-a placut faptul ca in fiecare capitol se vorbeste despre unul dintre personaje, despre emotiile, sentimentele, trairile fiecaruia, pe masura ce actiunea de desfasoara.

O poveste de viata. In primul rand cartea asta te invata ce inseamna iertarea si cum sa nu lasi trecutul sa iti afecteze prezentul. O carte plina de lectii. O recomand cu drag.