Fetita prietenei mele (2006) este cel de-al treilea si cel mai apreciat roman de pana acum al lui Dorothy Koomson, o carte in egala masura amuzanta si emotionanta despre prietenie, tradare, iertare si moarte, dar si despre dificultatile adoptiilor interrasiale.
Cand Kamryn Matika, o tanara de culoare, descopera ca logodnicul sau a inselat-o cu prietena ei cea mai buna, blonda si dragalasa Adele Brannon, ba mai urmeaza sa aiba si un copil, decide sa rupa orice legatura cu ei si sa nu-i mai vada niciodata. Dar cand Adele ii scrie din spital ca s-o anunte ca nu mai are mult de trait si s-o roage s-o adopte pe fiica ei, Tegan, Kamryn se vede nevoita sa-si revizuiasca drastic optiunile.
Cu o slujba solicitanta si o viata sociala bogata, o fetita de cinci ani este ultimul lucru care-i lipseste. Este Kamryn pregatita sa devina mama, mai ales ca Tegan ii aduce aminte de cel mai dureros episod din existenta ei? Si, daca da, este Tegan pregatita sa o accepte? Impreuna, vor porni intr-o aventura care le va ajuta sa se cunoasca nu doar una pe cealalta, ci si fiecare pe sine in moduri pe care nu le-ar fi prevazut niciodata.
Cartea asta este mult mai buna decat m-as fi asteptat. O poveste destul de complicata. Parca privesti altfel lucrurile atunci cand esti spectator. M-am regasit in cateva fragmente. Mi-a placut povestea si v-o recomand si voua.